Articolul oferă o sinteză a criptografiei cuantice, cu accent pe distribuția cheilor cuantice (QKD) ca mecanism de securitate fundamentat fizic, capabil să facă detectabilă orice interceptare și să asigure confidențialitate în scenariul «store now, decrypt later». Se clarifică diferențele față de criptografia clasică și cea post-cuantică (PQC): QKD oferă garanții informațional-teoretice, PQC aduce scalabilitate și interoperabilitate; combinate, asigură apărare în profunzime. Sunt descrise rețele internaționale care marchează trecerea de la prototip la utilizări critice. Contribuția specifică privește România: profilul ecosistemului, implicarea în EuroQCI și proiectul RoNaQCI, cu tronsoane metropolitane și perspectivă satelitară. Lucrarea propune o agendă pragmatică: co-implementarea QKD și PQC în infrastructuri critice și cloud public, dezvoltarea competențelor și testare interoperabilă cu operatorii, pentru o arhitectură «quantum-safe» aliniată internetului cuantic european.
Articolul oferă o sinteză a criptografiei cuantice, cu accent pe distribuția cheilor cuantice (QKD) ca mecanism de securitate fundamentat fizic, capabil să facă detectabilă orice interceptare și să asigure confidențialitate în scenariul «store now, decrypt later». Se clarifică diferențele față de criptografia clasică și cea post-cuantică (PQC): QKD oferă garanții informațional-teoretice, PQC aduce scalabilitate și interoperabilitate; combinate, asigură apărare în profunzime. Sunt descrise rețele internaționale care marchează trecerea de la prototip la utilizări critice. Contribuția specifică privește România: profilul ecosistemului, implicarea în EuroQCI și proiectul RoNaQCI, cu tronsoane metropolitane și perspectivă satelitară. Lucrarea propune o agendă pragmatică: co-implementarea QKD și PQC în infrastructuri critice și cloud public, dezvoltarea competențelor și testare interoperabilă cu operatorii, pentru o arhitectură «quantum-safe» aliniată internetului cuantic european.
Criptografia cuantică (în practică, aproape întotdeauna distribuția cuantică de chei – QKD, Quantum Key Distribution) reprezintă o familie de tehnologii care permit stabilirea de chei secrete între două entități conectate printr-un canal cuantic (de regulă fotoni în fibră optică sau în spațiu liber) și un canal clasic autenticat. Relevanța pentru telecomunicații derivă din două tendințe convergente: (1) creșterea cerințelor de securitate pe infrastructuri de transport (fibră/WDM, rețele metropolitane, backhaul etc.) și (2) riscul pe termen mediu ca anumite scheme criptografice clasice să fie afectate de calculul cuantic. Eseul sintetizează fundamentele QKD, principalele protocoale și modele de securitate, arhitecturile de integrare în rețele telecom, provocările de implementare și direcțiile de standardizare (ETSI/ITU-T), discutând complementaritatea cu criptografia post-cuantică (PQC) standardizată recent de NIST
O lucrare de sinteză și inițiere care articulează, într-un cadru unitar, trei direcții majore ale „tehnologiilor cuantice”: (i) calculul cuantic, (ii) criptografia/comunicațiile cuantice și (iii) reflecția filosofică asupra implicațiilor epistemice, etice și politico-instituționale ale „celei de-a doua revoluții cuantice”. Volumul este însoțit de date bibliografice complete. Cartea urmărește să ofere o introducere accesibilă, dar riguroasă, destinată în special cititorilor cu bază în știință și informatică, interesați de impactul fenomenelor cuantice asupra procesării informației și securității. În centrul demersului se află ideea că avantajele (și riscurile) tehnologice provin din proprietăți fundamentale precum superpoziția, inseparabilitatea, interferența, incertitudinea și non-clonarea, discutate ca „resurse” operaționale pentru calcul, comunicație și securitate. Structura este stratificată: începe cu o secțiune de orientare („Tehnologii cuantice pentru informatică și securitate”), apoi aprofundează prin două blocuri didactic-tehnice (calcul cuantic; criptografie cuantică) și se încheie cu un modul filosofic dedicat implicațiilor conceptuale și normative. Cuprinsul indică o progresie de la fundamente (QIS și noțiuni de mecanică cuantică relevante) către aplicații, limitări și guvernanță (UE și România), urmate de resurse/bibliografie. Un element distinctiv al volumului este conectarea discuției tehnice la politici și strategii: sunt prezentate atât Strategia UE „Quantum Europe Strategy: Quantum Europe in a Changing World” (Comisia Europeană, 2 iulie 2025), cu accent pe trecerea „de la laborator la fabrică și utilizare”, cât și Strategia națională a României (2024–2029), orientată spre resurse, industrie și poziționare internațională, inclusiv infrastructură, competențe și securitate „by design”. Prin combinarea (a) unui parcurs didactic cu exerciții și soluții, (b) a unei sinteze aplicate pentru informatică și securitate, (c) a unui cadru de referințe/bibliografie și (d) a unei secțiuni de reflecție filosofico-etică, cartea funcționează ca manual introductiv, ghid de orientare interdisciplinară și punct de plecare pentru discuții despre guvernanța tehnologiilor cuantice. Într-o prezentare academică, volumul poate fi încadrat drept o lucrare de „interfață” între curricula tehnică (algoritmi, protocoale, hardware) și problematica de responsabilitate socială (riscuri, utilizare duală, educație și „balustrade etice”).
En un futuro cercano, la computación cuántica tendrá mucha influencia sobre la seguridad de las comunicaciones, con relevancia en entornos críticos como por ejemplo en defensa. Por esta razón cobra gran importancia plantear posibles soluciones como la criptografía cuántica y poscuántica. Surge entonces una pregunta; ¿Corre peligro la seguridad de las comunicaciones militares? Lo cierto es que con la cada vez más cercana llegada de la computación cuántica, la respuesta a esta pregunta es clara. Por ello es necesario anticiparse a la futura obsolescencia de los sistemas criptográficos actuales, sobre los que se sustenta toda la protección de datos clasificados y de operaciones estratégicas. En este Trabajo de Fin de Grado se exponen los fundamentos de la criptografía moderna para estudiar su evolución, las amenazas emergentes derivadas de la computación cuántica y las líneas de investigación que permitirán mantener la seguridad de las comunicaciones en defensa. El TFG se estructura en tres grandes bloques: criptografía clásica, cuántica y poscuántica. En primer lugar, se han tratado los principales algoritmos clásicos empleados actualmente, tanto simétricos como asimétricos, destacando sus vulnerabilidades frente a los algoritmos cuánticos de Shor y Grover. En segundo lugar, se ha analizado la criptografía cuántica (QKD), siendo una posible alternativa, cuya fortaleza se basa en leyes físicas. Sin embargo, aunque estos sistemas ofrecen un nivel de seguridad teóricamente inquebrantable, su implementación práctica sigue limitada por la necesidad de equipos específicos, la dependencia de autenticación clásica y los elevados costes de despliegue. Por último, se ha estudiado la criptografía poscuántica (PQC). Una gran alternativa, que propone algoritmos matemáticos resistentes a ataques cuánticos, con la ventaja de ser compatibles con la infraestructura existente. Además, se ha realizado una entrevista al experto Luis Fernando Hernández Encinas, cuyos resultados serán incluidos junto con la revisión bibliográfica en un análisis DAFO que permite identificar las fortalezas, debilidades, oportunidades y amenazas de ambas tecnologías. De este análisis se concluye que, la criptografía clásica se encuentra en fase de obsolescencia estratégica, mientras que la criptografía cuántica y la poscuántica representan los pilares de la seguridad futura. La primera ofrece una protección teórica total, aunque todavía no es viable a gran escala. La segunda, en cambio, constituye una solución práctica e inmediata para iniciar la transición.
ATLAS TI: programa informático para el análisis cualitativo de datos para una descripción objetiva y sistemática del contenido manifiesto o implícito de una fuente de datos como lo son diarios, revistas, libros, videos y artículos electrónicos.CRIPTOGRAFÍA: se define como la parte de la criptología que se ocupa de las técnicas, bien sea aplicadas al arte o la ciencia, que alteran las representaciones lingüísticas de mensajes, mediante técnicas de cifrado o codificado, para hacerlos ininteligibles a intrusos (lectores no autorizados) que intercepten esos mensajes.Por tanto el único objetivo de la criptografía era conseguir la confidencialidad de los mensajes.CRIPTOGRAFÍA CUÁNTICA: es la criptografía que utiliza principios de la mecánica cuántica para garantizar la absoluta confidencialidad de la información transmitida.La criptografía cuántica permite a dos personas crear, de forma segura una comunicación, con una propiedad única de la física cuántica para cifrar y descifrar mensajes.Utiliza como medio de transmisión los fotones.La criptografía cuántica como idea se propuso en 1970, pero no es hasta 1984 que se publica el primer protocolo.ENTRELAZAMIENTO: Dos partículas cuánticas pueden tener estados fuertemente correlacionados, debido a que se generaron al mismo tiempo o a que interactuaron, por ejemplo, durante un choque.Cuando esto ocurre se dice que sus estados están entrelazados, lo que provoca que la medición sobre una de ellas determina inmediatamente el estado de la otra, sin importar la distancia que las separe.Este fenómeno se explica aplicando las leyes de conservación del momento y de la energía.FOTÓN: es la partícula elemental responsable de las manifestaciones cuánticas del fenómeno electromagnético.Es la partícula portadora de todas las formas de radiación electromagnética, incluyendo los rayos gamma, los rayos X, la luz ultravioleta, la luz visible (espectro electromagnético), la luz infrarroja, las microondas y las ondas de radio.METAANÁLISIS: es la síntesis formal, cualitativa y cuantitativa, de diferentes investigaciones, agrupándolas con la intención de sintetizar la evidencia científica con respecto a la dirección del efecto producido por la intervención del análisis, Expresado de otra manera, el Metaanálisis es una estrategia de revisión sistemática que pretender responder a diversas cuestiones y que es especialmente útil cuando
El avance de la computación cuántica representa una amenaza para los sistemas criptográficos clásicos utilizados en telecomunicaciones, especialmente aquellos basados en RSA y criptografía de curva elíptica, los cuales pueden ser vulnerados mediante algoritmos como el Algoritmo de Shor. La criptografía post-cuántica (PQC) surge como una alternativa para garantizar la seguridad; sin embargo, su adopción introduce desafíos relacionados con el desempeño, la interoperabilidad y el riesgo de migración. Este trabajo presenta un análisis integral de la implementación de PQC en entornos de telecomunicaciones, considerando tres dimensiones clave: desempeño, interoperabilidad y riesgo. Se emplea un enfoque mixto que combina evaluación experimental de esquemas criptográficos clásicos, post-cuánticos e híbridos, con análisis cualitativo de riesgos. Se analizan métricas como latencia, consumo de ancho de banda y carga computacional en protocolos de comunicación como TLS. El estudio busca identificar los compromisos entre seguridad y eficiencia, evaluar las limitaciones de interoperabilidad en infraestructuras heterogéneas y analizar los riesgos asociados a la transición. Como resultado, se propone un modelo integral que facilite la adopción de criptografía post-cuántica en sistemas de telecomunicaciones.