Challenges
Datasets
Workspaces
Papers
Discussions
Leaderboard
Log inSign up
Challenges
Datasets
Workspaces
Papers
Discussions
Leaderboard
Blog
Job Board
Q3AS

© 2026 Aqora Quantum S.A.S.

TermsPrivacyLegal Notice

Epistemologia gravitației cuantice (The Epistemology of Quantum Gravity)

Nicolae Sfetcu

Published Jan 1, 2024• 0 citations
Publisher
DOI
10.2139/ssrn.4703618

Related papers

Quantum Gravity and the Interpretation of Quantum Theory

Claus Kiefer

Oxford University Press eBooks•Feb 22, 2007•0 citations

Epistemologia gravitației cuantice

MultiMedia SRL, Nicolae Sfetcu

Din punct de vedere metodologic, atât Newton cât și Einstein, și ulterior Dirac, au susținut fără rezerve principiul simplității matematice în descoperirea noilor legi fizice ale naturii. Lor li s-au alăturat și Poincaré și Weyl. Eduard Prugovecki afirmă că gravitația cuantică a impus luarea în considerare a unor întrebări epistemologice fundamentale, care pot fi identificate în filosofie cu problema minții-corp și cu problema liberului arbitru. Aceste întrebări au influențat epistemologia mecanicii cuantice sub forma “paralelismului psiho-fizic” al lui von Neumann și analiza ulterioară a tezei de către Wigner că “colapsul pachetului de unde” are loc în mintea “observatorului”.

Cunoașterea Științifică•Jan 16, 2023•0 citations

Gravity in quantum mechanics

Giovanni Amelino-camelia A

Nature Physics•Apr 1, 2014•11 citations

The Non-Institutional Observer in Theoretical Physics: Anomalous Phenomena as Empirical Starting Points for Quantum Gravity Research and the Case for Epistemological Pluralism

KUMI OOZAIKE

Theoretical physics stands at an impasse: the persistent incompatibility between quantum mechanics and general relativity suggests a need for a paradigm shift. This paper argues that the solution may lie outside institutional boundaries. We propose that the "non-institutional observer"—the independent researcher unconstrained by academic orthodoxy—is uniquely positioned to document and analyze anomalous phenomena that are often dismissed as "noise" by traditional science. Key themes explored in this paper: The Impasse of Quantum Gravity: Why current mathematical models of gravity fail to account for the observer’s subjective experience. Epistemological Pluralism: The necessity of integrating diverse perspectives, including lived observations of non-local events and consciousness-driven materialization, into the physical sciences. Historical Precedents: How "outsider" perspectives have historically triggered scientific revolutions (e.g., Einstein, Faraday). By validating anomalous experiences as legitimate empirical data, this paper calls for a new, inclusive framework for quantum gravity research that bridges the gap between objective measurement and subjective reality. Quantum Gravity, Theoretical Physics, Independent Researcher, Observer Problem, Anomalous Phenomena, Epistemology, Consciousness, Paradigm Shift, Non-Institutional Science

•Feb 26, 2026•0 citations

Quantum gravity and the statistical interpretation of quantum mechanics

Lee Smolin

International Journal of Theoretical Physics•Mar 1, 1986•10 citations

Introducere în tehnologiile cuantice - Calculul cuantic, criptografia cuantică, filosofia tehnologiilor cuantice

Nicolae Sfetcu

O lucrare de sinteză și inițiere care articulează, într-un cadru unitar, trei direcții majore ale „tehnologiilor cuantice”: (i) calculul cuantic, (ii) criptografia/comunicațiile cuantice și (iii) reflecția filosofică asupra implicațiilor epistemice, etice și politico-instituționale ale „celei de-a doua revoluții cuantice”. Volumul este însoțit de date bibliografice complete. Cartea urmărește să ofere o introducere accesibilă, dar riguroasă, destinată în special cititorilor cu bază în știință și informatică, interesați de impactul fenomenelor cuantice asupra procesării informației și securității. În centrul demersului se află ideea că avantajele (și riscurile) tehnologice provin din proprietăți fundamentale precum superpoziția, inseparabilitatea, interferența, incertitudinea și non-clonarea, discutate ca „resurse” operaționale pentru calcul, comunicație și securitate. Structura este stratificată: începe cu o secțiune de orientare („Tehnologii cuantice pentru informatică și securitate”), apoi aprofundează prin două blocuri didactic-tehnice (calcul cuantic; criptografie cuantică) și se încheie cu un modul filosofic dedicat implicațiilor conceptuale și normative. Cuprinsul indică o progresie de la fundamente (QIS și noțiuni de mecanică cuantică relevante) către aplicații, limitări și guvernanță (UE și România), urmate de resurse/bibliografie. Un element distinctiv al volumului este conectarea discuției tehnice la politici și strategii: sunt prezentate atât Strategia UE „Quantum Europe Strategy: Quantum Europe in a Changing World” (Comisia Europeană, 2 iulie 2025), cu accent pe trecerea „de la laborator la fabrică și utilizare”, cât și Strategia națională a României (2024–2029), orientată spre resurse, industrie și poziționare internațională, inclusiv infrastructură, competențe și securitate „by design”. Prin combinarea (a) unui parcurs didactic cu exerciții și soluții, (b) a unei sinteze aplicate pentru informatică și securitate, (c) a unui cadru de referințe/bibliografie și (d) a unei secțiuni de reflecție filosofico-etică, cartea funcționează ca manual introductiv, ghid de orientare interdisciplinară și punct de plecare pentru discuții despre guvernanța tehnologiilor cuantice. Într-o prezentare academică, volumul poate fi încadrat drept o lucrare de „interfață” între curricula tehnică (algoritmi, protocoale, hardware) și problematica de responsabilitate socială (riscuri, utilizare duală, educație și „balustrade etice”).

•Jan 15, 2026•0 citations
Din punct de vedere metodologic, atât Newton cât și Einstein, și ulterior Dirac, au susținut fără rezerve principiul simplității matematice în descoperirea noilor legi fizice ale naturii. Lor li s-au alăturat și Poincaré și Weyl. Eduard Prugovecki afirmă că gravitația cuantică a impus luarea în considerare a unor întrebări epistemologice fundamentale, care pot fi identificate în filosofie cu problema minții-corp și cu problema liberului arbitru. Aceste întrebări au influențat epistemologia mecanicii cuantice sub forma “paralelismului psiho-fizic” al lui von Neumann și analiza ulterioară a tezei de către Wigner că “colapsul pachetului de unde” are loc în mintea “observatorului”.
Theoretical physics stands at an impasse: the persistent incompatibility between quantum mechanics and general relativity suggests a need for a paradigm shift. This paper argues that the solution may lie outside institutional boundaries. We propose that the "non-institutional observer"—the independent researcher unconstrained by academic orthodoxy—is uniquely positioned to document and analyze anomalous phenomena that are often dismissed as "noise" by traditional science. Key themes explored in this paper: The Impasse of Quantum Gravity: Why current mathematical models of gravity fail to account for the observer’s subjective experience. Epistemological Pluralism: The necessity of integrating diverse perspectives, including lived observations of non-local events and consciousness-driven materialization, into the physical sciences. Historical Precedents: How "outsider" perspectives have historically triggered scientific revolutions (e.g., Einstein, Faraday). By validating anomalous experiences as legitimate empirical data, this paper calls for a new, inclusive framework for quantum gravity research that bridges the gap between objective measurement and subjective reality. Quantum Gravity, Theoretical Physics, Independent Researcher, Observer Problem, Anomalous Phenomena, Epistemology, Consciousness, Paradigm Shift, Non-Institutional Science
O lucrare de sinteză și inițiere care articulează, într-un cadru unitar, trei direcții majore ale „tehnologiilor cuantice”: (i) calculul cuantic, (ii) criptografia/comunicațiile cuantice și (iii) reflecția filosofică asupra implicațiilor epistemice, etice și politico-instituționale ale „celei de-a doua revoluții cuantice”. Volumul este însoțit de date bibliografice complete. Cartea urmărește să ofere o introducere accesibilă, dar riguroasă, destinată în special cititorilor cu bază în știință și informatică, interesați de impactul fenomenelor cuantice asupra procesării informației și securității. În centrul demersului se află ideea că avantajele (și riscurile) tehnologice provin din proprietăți fundamentale precum superpoziția, inseparabilitatea, interferența, incertitudinea și non-clonarea, discutate ca „resurse” operaționale pentru calcul, comunicație și securitate. Structura este stratificată: începe cu o secțiune de orientare („Tehnologii cuantice pentru informatică și securitate”), apoi aprofundează prin două blocuri didactic-tehnice (calcul cuantic; criptografie cuantică) și se încheie cu un modul filosofic dedicat implicațiilor conceptuale și normative. Cuprinsul indică o progresie de la fundamente (QIS și noțiuni de mecanică cuantică relevante) către aplicații, limitări și guvernanță (UE și România), urmate de resurse/bibliografie. Un element distinctiv al volumului este conectarea discuției tehnice la politici și strategii: sunt prezentate atât Strategia UE „Quantum Europe Strategy: Quantum Europe in a Changing World” (Comisia Europeană, 2 iulie 2025), cu accent pe trecerea „de la laborator la fabrică și utilizare”, cât și Strategia națională a României (2024–2029), orientată spre resurse, industrie și poziționare internațională, inclusiv infrastructură, competențe și securitate „by design”. Prin combinarea (a) unui parcurs didactic cu exerciții și soluții, (b) a unei sinteze aplicate pentru informatică și securitate, (c) a unui cadru de referințe/bibliografie și (d) a unei secțiuni de reflecție filosofico-etică, cartea funcționează ca manual introductiv, ghid de orientare interdisciplinară și punct de plecare pentru discuții despre guvernanța tehnologiilor cuantice. Într-o prezentare academică, volumul poate fi încadrat drept o lucrare de „interfață” între curricula tehnică (algoritmi, protocoale, hardware) și problematica de responsabilitate socială (riscuri, utilizare duală, educație și „balustrade etice”).